REDITORIAL
A fost incredibil totul. Acea dimineaţă... o dimineaţă în care ne-am trezit în coşmar. Eram obişnuiţi (ce ciudat şi cinic sună anormalitatea!) că undeva pe glob cineva moare, cineva duce un război şi altcineva îşi apără Patria, copiii, mamele. Dar niciodată nu ne-am imaginat că asta poate fi atât de aproape...
Am oprit apariţia acestei ediţii pentru exact o lună. În ciuda nerăbdării de a o vedea printată. Am pus mult suflet în ea şi vroiam să o împărtăşim cu voi. Dar nu ştiam că nu putem controla toate lucrurile din viaţa noastră....
Aşa cum sunt pandemiile, războiul şi bolile care nu cruţă pe nimeni.
Manifestul iraţional al lui Putin împotriva Lumii.
Disperarea ucrainenilor care în acea zi de joi credeau că vor merge la muncă, la școală, la grădiniță...
Moldova a fost pe buzele Europei. Au vorbit cu toţii frumos despre noi. Ce oameni! Am fi vrut să găzduim și noi câteva familii, or casa noastră e peste Nistru și nu avem nicio garanție că refugiaţii ar fi fost în siguranță acolo. Și nici că noi vom mai fi în siguranță acolo. Transnistria e acea zonă vulnerabilă a noastră pe care Rusia o poate absorbi ca pe o ceșcuță de ceai la desert...
... După o lună am decis că trebuie să continuăm să trăim. Să ne continuăm vieţile. Pentru că asta nu exclude emoţiile şi empatia pe care o avem pentru dramele din jurul nostru. Valentina Naforniţa, frumoasa femeie de pe copertă, trebuie să cânte. Eu trebuie să-mi fac emisiunile. Colegii mei vor să-şi vadă textele semnate în reviste. Oamenii trebuie să-şi spună poveştile. Să uităm că suntem oameni care ne trăim viaţa e ultimul lucru pe care îl putem face. Nu ne putem ascunde de noi. Nici evada în ştiri proaste şi nici în ţări calde.
Ne trezim în fiecare dimineaţă încă în seria dimineţilor negre şi vrem să credem în minuni. Pe 1 aprilie această revistă va ieşi din tipar şi sper că acea dimineaţă va fi prima în care va veni cu adevărat primăvara. Adică pacea. Adică va fi o zi în care cuvintele vor învinge armele.
Am citit undeva că MEREU, ÎNTOTDEAUNA, toul se sfârşeşte cu bine. Iar dacă încă nu e bine, înseamnă că nu acesta e sfâşitul.
Cu drag, Rodica Ciorãnicã