Photo & Retouch by Kalisa Marcenco
ROZA VÂNTURILOR
Anul acesta nu-mi doresc cadouri sub brad, ci speranțe agățate de crenguțele lui, speranțele unui an fără pandemie, fără breaking news despre noile mii de cazuri, fără fețe umile care poartă măști, fără restricții la îmbrățișări și prietenie, fără marcaje cu benzi roșii care înconjoară locuri dragi, fără sunetele ambulanței sau ale poliției, un an fără manipulare exagerată și conspirații care să se adeverească.
Anul ăsta îmi doresc pace. Anul ăsta vreau să am parte de mângâierile celor dragi, de libertatea drumului lung și frumos până acasă la mama, vreau să am parte de zboruri lungi cu escale în diferite aeroporturi, unde să citesc cărți în timp ce aștept îmbarcarea. Vreau să merg pe stradă și să pot respira. Să inspir, să expir, să simt în nări aerul tare și rece de munte.
Anul ăsta vreau ca Moșul să pună toate astea într-o cutie sub brăduțul meu, și promit să mă bucur de ea cum niciodată nu m-am bucurat de nimic altceva. Promit că în anul care vine să prețuiesc fiecare clipă de libertare și fericire. Pentru că viața ne poate arăta și cealaltă parte a monedei.
Anul ăsta aș trimite tuturor speranța unui mâine mai bun, mai în siguranță, mai plin de culoare și dragoste.