Localul său, un restaurant elegant din Londra, se află chiar în faţa curţii regale. Adrian's. Ştie el de ce a investit acolo! Se gândeste că, într-o zi, regina va trece pe alături şi se va întreba “Who is Adrian?”. Însă până ajunge Adrian Dulgher să trezească curiozitatea Alteţei Sale, îl luăm noi la întrebări. Pe scurt, vă spun că are 31 de ani, munceşte şi atunci când ar trebui să se distreze, să doarmă sau să fie îndrăgostit, călătoreşte şi are ambiţii greu de imaginat.
Text de Rodica Ciorănică
Un moldovean la Londra. Mai mult britanic decât moldovean. Care este povestea ta?
Nu este o simplă istorie de succes. Este o poveste pe care am trăit-o. Nu a fost totul ca un vis, e o istorie cu multe eșecuri, nopți nedormite și mult efort. De la 16 ani îmi tot fixez obiective. La moment, conduc afacerea familiei, care presupune o serie de întreprinderi în domenii precum finanțe, IT, alimente și băuturi, farmacie, construcții și dezvoltare.
Ce faci acum?
Îmi echilibrez timpul pentru a-mi conduce afacerile, pentru a instrui și a ghida partenerii noi și, desigur, pentru a-mi extinde companiile.
Ți-ai făcut vreodată un autoportret?
Nu am găsit niciodată timp pentru a scrie o autobiografie, cred că acest lucru se întâmplă, deobicei, atunci când oamenii au timp să reflecteze asupra realizărilor proprii. În prezent, sunt prea ocupat de ce urmează și practic nu îmi rămâne timp să mă uit înapoi.
Ai abia 31 de ani şi vorbeşti de afaceri de milioane în Marea Britanie, Africa şi Asia. Asta e muncă sau noroc, totuşi?
Am cumpărat multe bilete de loterie, dar niciodată norocul nu a fost de partea mea, munca și perseverența te fac cu siguranță norocos. Dar uneori nici măcar ele. La începuturi, am editat o revistă în 500 mii de exemplare şi m-am pomenit că nuştiu ce să fac cu ea, iar reclama pe care o vândusem acolo expira în câteva zile. Altădată, se întâmpla să semnez un contract pentru construcţii în Kenya, de exemplu, iar când ajungeam acolo, prim-ministrul era împotrivă… Totul se face cu oameni, cu oameni din diferite culturi şi nivele de educaţie, stiluri de comunicare. Trebuie să cunoşti foarte bine exponenţii unui popor înainte să faci afaceri cu ei.
E ca o poveste, ca o istorie de film să ajungi să faci primul milion la 21 de ani. Cel puţin aşa vorbeşte lumea. Cum ai reușit?
Din păcate, mi-au trebuit un pic mai mult de 21 de ani ca să ajung la atâtea zerouri. Însă anume la această vârstă am învățat cele mai importante lecții din viață. Am avut momente în care eram la un pas de faliment sau chiar mai grav. Plus la asta, toate cardurile au fost epuizate și aveam de achitat creditele la bancă. Anii de după i-am petrecut dormind pe podeaua biroului meu, pentru a economisi timpul de deplasare de acasă spre oficiu. Dormeam patru ore pe zi.
Ai vrea ca povesteata să îi inspire și pe alții?
Vreau ca povestea mea să fie un exemplu al muncii aspre și al persistenței nesfârșite. Vreau să îi inspire pe cei care vor să reușească și caută cheia pentru scopul lor. Mai ales tinerii antreprenori moldoveni împrăştiaţi în întreaga lume și caută să-și lase amprenta.
Cum se vede Moldova la Londra?
Petrec mult timp în Africa și Asia, căutând oportunități, iar Moldova are un potențial mai mare. Cu atitudinea potrivită, orice lucru este posibil de realizat. Părerea mea este că nu e de ajuns să ai o minte ageră, principalul scop este să știi cum să o folosești pentru a te depăşi.
Cât de des vii acasă? Pe cine ai aici?
Planific să vin des în Moldova, deoarece am multe proiecte... de la agricultură și construcții până la stomatologie. Ba chiar visez să fac şi televiziune. E un proiect care îi va motiva pe mulţi tineri să muncească corect.
Ce ai vrea să faci pentru Moldova acum, când ai niște posibilități?
Aș dori să creez locuri de muncă și să ofer oamenilor din Republica Moldova oportunități de a se realiza la ei acasă. De asemenea, vreau să fiu un exemplu pentru toți tinerii, pentru a le demonstra că e posibil să creăm și să ne atingem scopurile.
Ca națiune, suntem foarte flexibili și avem acel spirit întreprinzător. Aceste calități le observ la moldovenii care lucrează în Europa, care, prin multă muncă, obțin succesul.
Care este genul de afaceri din care ai gustat cu cea mai mare plăcere?
Mereu a fost captivant să fiu proprietar al mai multor restaurante și baruri, știind că îmi aduc venit, dar, în același timp, plăcere și am avut oportunitatea de a întâlni mulți oameni interesanți. Dar, la moment, companiile de dezvoltare mi-au oferit șansa de a călători mai mult și de a descoperi noi continente, culturi şi afaceri.
Sunt domenii în care ai eșuat? În care ai calculat greșit?
Eșecul este atunci când nu poţi continua. Am avut multe obstacole. Chiar dacă am fost la un pas de a da faliment și am închis câteva companii, am pierdut proiecte și am fost înșelat cu sume mari de bani, toate au fost lecții despre cum să fac și, în același timp, ce trebuie să nu fac data viitoare. Mereu trebuie să ne gândim cu un pas înainte, iar scopul final trebuie să fie „unde voi fi eu în 10 ani”!
Și bărbații plâng câteodată. Este valabil și pentru tine?
Bărbați mereu plâng. Dar purtăm o mască. Această mască se numește masculinitate.
Dragoste, femei, viață personală, cum stai la capitolul acesta?
Viața mea personală a fost umbrită de această dorință copleșitoare de a crea și de a mă realiza.
Ce faci când nu muncești?
Nu mă opresc niciodată din a mă gândi la afaceri, este un stil de viață. Cel mai bun mod de a descrie programul meu este – atunci când nu lucrez, dorm. Dar încerc să găsesc idei noi și să-i ajut pe tinerii antreprenori să-și realizeze potențialul. Predau karate copiilor, merg la sala de sport, merg în continuare la clubul de șah și particip la evenimente sociale.
Dacă ai putea da timpul înapoi, ce capitole din viața ta le-ai scrie altfel?
Singurul motiv pentru care aș da timpul înapoi este pentru a oferi acelui tânăr, care eram eu la 16 ani, toată experiența acumulată astăzi. Dar mă bucur că am trăit fiecare zi ca pe ultima și am petrecut fiecare moment învățând de la viață. Cea mai importantă şi dureroasă lecţie a fost că banii schimbă oamenii! Cea mai mare lecție este că atunci când oferiți sau investiți, dacă pierdeți, nu trebuie să o luați personal. Teoretic, ar trebui să investești numai în tine.
Adrian Dulgher 
Chestionar
Principala mea trăsătură
Determinat până la sfârșit și niciodată nu stau pe loc.
Calitatea pe care doresc să o întâlnesc la un bărbat
Ambiția.
Calitatea pe care o prefer la o femeie.
Sinceritatea și înțelegerea.
Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei
Apreciez disponibilitatea lor și răbdarea pe care o au cu mine.
Principalul meu defect
Prea direct și sincer, câteodată asta îi afectează mult pe oameni.
Îndeletnicirea mea preferată
Dezvoltarea afacerilor și, desigur, sportul.
Fericirea pe care mi-o visez.
Să am mereu familia și prietenii alături.
Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire?
Pierderea abilităților de a crea și de a dezvolta.
Locul unde aş vrea să trăiesc
Acolo unde aș avea familia aproape de mine.
Ce urăsc cel mai mult
Minciunile.
Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere.
Insistența.
Cum aş vrea să mor
Nu contează, nu e ceva care o să mă îngrijoreze după.
Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă
Aseptarile mari. Supraestimarea abilităților oamenilor.
Deviza mea.
Să ating imposibilul. Să depășesc mereu toate barierele care sunt mai persus de înțelegerea mea.