ȘI CUM O DUC AFACERILE DIN MOLDOVA LA FINAL DE CICLU ECONOMIC POST-CRIZĂ
La 15 septembrie, s-au împlinit zece ani de la falimentul gigantului financiar american Lehman Brothers. Zece ani de când lumea financiară, și nu numai, a fost schimbată de acest eveniment. Aproape 6 milioane de joburi pierdute, indici bursieri prăbușiți, sute de bănci rămase fără bani și naționalizate, giganți ca General Motors și Chrysler intrați in faliment, rata șomajului dublată și milioane de oameni dați afară din casele ipotecate. Acesta este bilanțul imediat al falimentului băncii de investiții Lehman Brothers în SUA, care a declanșat o criză financiară deseori asemănată cu Marea Depresiune din anii ’30.
În Moldova, criza s-a făcut resimțită abia un an mai târziu, în rezultatele anului 2009. Atunci, potrivit statisticilor oficiale, după o creștere de 7.8% în 2008 a Produsului Intern Brut (PIB), acesta a scăzut cu tocmai 6.0%. Economia și-a revenit abia un an mai târziu, înregistrând în 2010 o creștere de 7.1%.
Din cei 10 ani, alți doi ani au fost marcați de crize economice, am trecut prin seceta din 2012, embargo-urile rusești din 2014 și renumita fraudă bancară cu efectele sale asupra cursului de schimb în 2015. Totuși, am avut și succese care deja au schimbat felul în care facem afaceri (cel puțin în comerțul exterior), mă refer aici la Acordul de Comerț Liber semnat cu Uniunea Europeană în 2014 – poate cel mai mare dintre succesele economice ale ultimului deceniu. La finalul ciclului economic de la producerea crizei financiare internaționale, datorită celor 7 ani de creștere care s-au perindat cu cei 3 ani de criză, PIB-ul (în prețuri curente) la final de 2017 s-a triplat față de 2008 și a atins pragul de 176 miliarde de lei. Spre regret, nu am reușit aceeași performanță și în euro, am înregistrat doar o dublare la acest capitol (de la 4 la 8 miliarde de euro), determinată de deprecierea puternică a leului față de euro în perioada 2014-2016, ca efect al fraudei bancare. Rămânem și în acest moment cea mai săracă țară din Europa.
CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎNTRE TIMP CU
FIRMELE ACTIVE DIN MOLDOVA?
| Indicator | 2008 | 2017 | Creșterea |
| PIB, mld. lei | 62.9 | 176.7 | 2.8 ori |
| Nr. companii active | 29 871 | 38 690 | +29% |
| Cifra de afaceri, mld. lei | 175.0 | 330.9 | +89% |
| Profit, mld. lei | 15.4 | 21.0 | +36% |
| Nr. de angajați | 545 970 | 506 920 | -7% |
Sursa: Biroul Național de Statistică
Anul 2009 și efectele crizei mondiale au însemnat o lovitură puternică pentru întreprinderile economic active din R. Moldova.
Cu toate că numărul firmelor economic active a crescut cu 1.3 mii de unități în anul 2009 (adică cam 3-4 firme noi apărute în fiecare zi), cifra de afaceri a celor peste 31 de mii de companii active la acel moment a scăzut considerabil cu 16.3% (-28 miliarde lei(!)). Concomitent, într-un singur an, profitul firmelor s-a topit dramatic de 4 ori(!), de la peste 15 la 3 miliarde de lei. Iar cel mai îngrijorător indicator a devenit numărul de salariați în scădere cu peste 32 de mii de persoane, în 2009 firmele pierdeau în medie cam 2.6 mii de angajați lunar.
În următorii opt ani (2010-2017), în contextul crizelor menționate, întreprinderile economic active din Moldova au continuat să crească numeric, tot mai mulți antreprenori își încercau capacitățile de afaceriști, iar vânzările au început să crească constant. Astfel, în anul 2017, numărul firmelor active a ajuns la 38.6 mii unități (+1/3 față de 2008). Totodată, cifra de afaceri a companiilor active aproape că s-a dublat și a atins nivelul record de peste 330 de miliarde de lei la final de 2017 (+89%).
Profitul, în trecut cel mai dramatic indicator, a devenit cel mai îmbucurător rezultat al perioadei, atingând nivelul record de 21 de miliarde de lei. În același timp, numărul angajaților a trecut ușor de 506 mii, înregistrând și el un nivel record din ultimii 8 ani (mai avem însă până la valorile din 2008), datorită dezvoltării comerțului, industriei prelucrătoare, creșterii investițiilor străine și exporturilor.
Dacă până în 2016 cuvântul-cheie care domina deceniul post-criză era – OPTIMIZARE, atunci în 2016 și 2017, se pare că antreprenorii au dat de o linie de start de la care se pot rupe în CREȘTEREA atât de mult râvnită, cuvântul-cheie a devenit PROFIT – sper dinadins că e o pornire firească de conformare benevolă a antreprenorilor și nu o presiune „de catifea” din partea Serviciului Fiscal de Stat.
CUM A EVOLUAT PROFILUL COMPANIEI MEDII DIN MOLDOVA?
| Afacerea medie | 2008 | 2017 | Creșterea |
| Cifra de afaceri, mil. lei | 5.80 | 8.55 | +47% |
| Profit, mil. lei | 0.51 | 0.54 | +5.8% |
| Nr. de angajași, persoane | 18 | 13 | -5 |
| Productivitate, mii lei/angajat | 325.5 | 658.0 | 2 ori |
Sursa: Biroul Național de Statistică
Ultimul deceniu și-a pus amprenta și pe profilul unei afaceri medii din Moldova. O companie medie activă a crescut de la 5.8 la 8.5 milioane lei, cam cu 270 mii lei anual, modest aș zice eu. În același timp, firmele au devenit în medie mai mici la capitolul număr al angajaților. Dacă în 2008 o companie avea în medie 18 salariați, atunci în 2017 numărul acestora a coborât la 13. Pe de altă parte, productivitatea unui angajat a crescut de 2 ori, la peste 650 mii lei.
CELE MAI MULTE AFACERI ACTIVE RĂMÂN ÎN COMERȚ, SERVICII PRESTATE COMPANIILOR ȘI INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
Dacă tot vedem că numărul de firme active crește, înțelegem că și concurența se întețește – e bine să știm și în ce sectoare turta e mai mare/mică.
Se pare că un deceniu nu este suficient pentru a schimba preferințele antreprenorilor din Moldova în materie de sectoare în care să își lanseze și desfășoare afacerile. Și în 2017, comerțul a rămas în topul preferințelor, cu aproape 15 mii de afaceri active (+15% față de 2008). Simplu de înțeles (cumperi ieftin – vinzi mai scump), dar din ce în ce mai complicat de desfășurat, din cauza concurenței mari și marjelor mici de profit. În următorul deceniu, legea aici o vor face aproape exclusiv jucătorii mari din comerțul modern precum supermarketurile, dealerii de mașini, rețelele de benzinării și farmacii etc. În top 4 au urcat activitățile profesionale și serviciile prestate întreprinderilor (4 mii de afaceri), afacerile din industria prelucrătoare (peste 3 mii de firme), precum și afacerile în agricultură (sub 3 mii de companii). În top 10 intră și afacerile din tranzacții imobiliare, construcții, transport și depozitare (cu câte 2 mii de firme fiecare).
La polul opus, cele mai puține afaceri active se desfășoară în energetică (în jur de 50), industria extractivă (90) și învățământ (314).
Apropo, probabil, cele mai de perspectivă afaceri în acest moment (în viziunea mea) țin de domeniul învățământului și sănătății. Două domenii neexplorate încă, dar în care puținele afaceri private existente excelează în comparație cu oferta publică, iar cererea potentă pentru servicii de calitate, cel puțin în baza propriului meu exemplu de ”mers la școală” în clasele primare, este de 2-3 ori mai mare decât oferta calitativă.
CELE MAI BĂNOASE AFACERI ACTIVE
RĂMÂN TOT ÎN COMERȚ ȘI INDUSTRIE
Comerțul continuă să reprezinte și cea mai mare felie a plăcintei economice naționale – 154 miliarde de lei sau aproape jumătate(!) din toată plăcinta. Această felie a crescut de 2 ori în ultimii zece ani, în condițiile în care numărul de jucători activi a crescut doar cu 15%. Rămâne în continuare interesantă în condițiile unui consum în creștere bazat inclusiv pe remitențe.
Industria prelucrătoare este cea de-a doua ca mărime felie, valorând 50 miliarde lei (15% din total), la fel, în creștere de aproape 2 ori. În acest domeniu, numărul de jucători a rămas stabil, ba chiar a scăzut ușor. Deci, iată un domeniu foarte interesant pentru investiții.
Alte trei domenii din top 5 sunt producția și furnizarea de energie (19 miliarde lei), transport şi depozitare (17 miliarde lei) și construcții (12 miliarde lei). Doar în domeniul construcțiilor felia a crescut ușor, iar numărul de firme active a rămas același ori s-a redus.
Pe de altă parte, cele mai interesante felii ale plăcintei sunt și cele care au crescut puternic în ultimii ani, precum domeniul de informații și comunicații (12 miliarde lei, dublare doar în ultimii 4 ani), agricultură (16 miliarde lei, creștere triplă), activități financiare (9 miliarde lei, creștere dublă), hotele și restaurante (3 miliarde lei, creștere de 2.3 ori).
CELE MAI MARI PROFITABILITĂȚI SUNT
ÎN TRANZACȚII IMOBILIARE, ACTIVITĂȚI PROFESIONALE ȘI AGRICULTURĂ
Ca și acum 10 ani, tranzacțiile imobiliare sunt în topul sectoarelor cu cea mai înaltă profitabilitate – 30%(!), fiecare leu investit în acest tip de afacere a generat 30 de bani profit net. Urmează activitățile profesionale cu o rată de profitabilitate de 17% și agricultura cu 14%. Clasamentul este continuat de producția de energie și industria extractivă cu marje de 12% fiecare.
La capătul celălalt stau transportul și depozitările, sănătatea, hotelele și restaurantele și, desigur, comerțul. Totuși, eu am impresia că după intrarea în vigoare a modificărilor la așa-numitul ”pachet pro-business” (reforme ale cadrului fiscal menite să reducă presiunea fiscală) adoptat de Parlament, antreprenorii din aceste domenii (și nu doar) vor începe încet-încet sau repejor să genereze profituri nemaivăzute până acum.
CE NE AȘTEAPTĂ?
Dragii mei, cam așa o duc afacerile din Moldova la finalul deceniului de după cea de-a 2-a cea mai cruntă criză economică mondială. În continuare, cred că am vrea cu toții să știm răspunsul la veșnica întrebare: și ce urmează? Cei mai versați economiști se întrec în scenarii și încercări de a răspunde la întrebarea: de unde vine următoarea criză sau „lebădă neagră” și cum să ne pregătim de aceste evenimente? Evident, de unde nu ne așteptăm... Clar este un lucru: continuăm să sperăm că o vom duce mai bine, dar trebuie să fim pregătiți și de ce e mai rău, deci, continuăm să activăm inteligent. Cum? Simplu: învățăm istoria și deprindem lecțiile ei, căci istoria se repetă...