Photo & Retouch by Nadia Kuzmina
ROZA VÂNTURILOR
Cele două ghilimele echivalează cu pretind a fi ideale. Ideală în lumea asta poate fi natura... pot fi valurile mării care se scald în apus, deși și ele în vâltoarea lor sunt periculoase... pot fi ochii omului iubit, deși ai putea să te îneci în ei. Orice am crede noi că ar putea fi ideal, are partea sa întunecată. Cine caută acea viață ideală, va trăi în zadar. Pentru că nu poți trăi pentru niște lucruri care nu există. E ca și cum te-ai hrăni în fiecare dimineță cu pâine unsă cu iluzii.
Vă închipuiți cum ar putea arăta o femeie ideală? Desăvârșită? Eu nu pot s-o fac. Nu ați observat că acele femei care cred în ideal, arată identic?! Serios. Parcă sunt făcute la xerox. Pentru că s-au lăsat prostite de idealurile impuse de societate, mai degrabă de societatea virtuală și umblă toate cu acel prostesc și fals ideal în minte, cheltuindu-și toți banii, resursele și anii pe o iluzie. Pe un chip străin, pe un destin străin. Acest „ideal” fals ne-a prostit pe toți și trăim cu toții vieți străine, trăim visele altora, avem scopuri străine, pentru că așa am văzut noi că oamenii sunt fericiți... pe Instagram.
Cine decide în lumea asta ce e frumos și ce nu?! Există acolo un om care ne alege după frumusețe? Cine a spus că nasul e frumos, doar când nici nu se vede pe față?! Tot noi, oamenii, și mai degrabă femeile, am căzut în propria capcană. Zic femeile, pentru că bărbatul care iubește o femeie toată viața, o iubește pentru ceea ce este. Bărbatul meu îmi zice că sunt perfectă, deși nu ne putem pupa din cauza nasului meu. Pentru el, ceea ce sunt eu cu tot cu nas, contează.
Tot ele, „idealele”, plâng nopțile și trăiesc mereu o dramă, pentru că cei din jur nu se închină în fața lor așa cum se așteaptă ele. Aceste femei au niște cerințe și așteptări mai mari decât ale reginei Elisabeta. Pentru că ce?! Pentru că au talie îngustă, nasul mic și buzele pufoase?! Pentru mine femeia ideală e acea femeie împăcată cu sine la maxim și, poate, o femeie care iubește orice frunză, picătură, pulbere de praf de pe această lume, o femeie care nu se plânge de nimic niciodată, o femeie naturală din cap până-n picioare, o femeie care... nu există! Ar fi culmea să controlăm toate aceste aspecte și să ne pierdem viața pe a vrea să fim perfecte. Să pierdem din frumusețea personalității individuale. Altfel, am atrage doar oameni care o să ne accepte așa cum suntem, să ne iubească așa cum suntem, pentru că doar așa o să ne simțim libere cu adevărat lângă aceștia.
Libertatea e în capul fiecăruia. O simți? O femeie liberă e o femeie care își are propriul ideal, un ideal sănătos, un ideal pe care o să-l construiască ea, pe baza perzonalității sale, o femeie care nu se lasă manipulată sau atrasă ușor în mrejele lumii virtuale, în mrejele societății bolnave de perfecțiune falsă. Aș da foc Instagramului, numai pentru această putere diabolică de a induce în capul unor „ideale” că filtrele au o anumită valoare în viața lor. Au ajuns să urască să se privească în oglindă, deși sunt atât de frumoase... Păcat!
Aveam o prietenă... era cu autocontrolul pe cutie automată, cu 300 cai putere. Își controla tocmai și felul de a clipi... mersul... răspunsurile. În adâncul ei, era dornică de iubire, își dorea să scape de aceste măști și să fie iubită goală, dar a rămas doar cu autocontrolul, pentru că nici un bărbat nu a vrut să se pună la întrecere cu atâția cai putere.
Ana Bivol