Alegoria stelelor
Deunăzi,
o gaură neagră, un astru a înghițit.
Stupoare!
O posibilă elucidare?
Un soare care a abdicat, se pare.
Quasarii - Procurori galactici,
anchetă au pornit.
Răpire?
Suicid?
Sau, doar o neatenție în procesul de exploatare.
Probabil, un accident de muncă, nefericit.
Bârfele pornite sunt și ele.
Stele călătoare mesajul îl lasă scris în coadă alb-lăptoasă
Asteroizi dintr-o centură îndepărtată,
se jură că-l văzuseră pe june-soare,
plângând pe ascuns.
O dragoste de-o vară,
O insensibilă pitică albă.
Un dor neîmpărtășit.
Neîmpărtășit și gândul lui de doliu,
ce peste Univers el a-ncercat s-arunce.
O glorie sădită-n sacrificiu.
Vremelnic piedestal.
Și a reușit,
..................doar pentru o clipă.
Alți sori se-ncoloneaza în rând și așteaptă,
O pasiune imposibilă,
să duca glorios, în noaptea rece.
- Mercur în retrograd!
conchide, Luceafărul de seară.