În fața ochilor noștri vedem întotdeauna viitorul. E o concluzie pe care o analizăm dacă este compatibilă cu gusturile și viziunile noastre.
Astfel se întâmplă când însumăm fenomentul numit „Artă”.
Și dacă în secolul XXI „nuditatea” devine tot mai solicitantă și mai controversată, justificată la nivel de mentalitate și abordare a creatorilor de estetici în raport cu moda și tendințele, tot în acest context costumul atinge cele mai nelimitate căi ale fanteziei, motivând originalitatea și personalitatea purtătorului de obiect vestimentar creat cu individualitate, drept „Operă de Artă”.
Arta teatrală, cinematografică, muzicală, coregrafică este o industrie a cărei chinuri și eforturi de creare, la fondarea lucrurilor importante ce marchează o bună parte a reușitei finale, nu întotdeauna sunt apreciate la justa valoare.
De exemplu, creatorii de scenografii, pictorii de costume și costumierii, tehnicienii care execută munci considerabil de complicate, machiorii, dublorii, iluminatorii, cei care crează efecte vizuale și sonore. Oameni ce se consacră meseriei în umbra proiectelor și în spatele culiselor.
EA este un Artist!
Pictorul de costume, Lilia Ixari plonjează în arta vestimentară, creând de aproximativ 20 de ani capodopere pentru oamenii de cultură. Lilia știe să experimenteze original și să implementeze cu exclusivitate, trecând prin toate perioadele seculare. Ea oferă ținutelor viață, caracter, mesaj, atitudine și grandoare.
Fiind o fire modestă, a acumulat experiență din practici, inspirată fiind de energiile și personalitățile artiștilor, cât și din facerea deloc ușoară a producțiilor artistice.
Cunoscând-o personal și investind încredere în procesul de lucru, am învățat că oamenii trebuie să-și cunoască meseria asumându-și angajamente și să lase în urmă lucruri ce provoacă emoții în semenii lor.
Vă invit să o cunoașteți în 21 de pași – Lilia Ixari
2. Experiența în film. Pot să spun că am multă experiență în film. Dar, fiecare film e ca o viață trăită. Cu de toate. Început cu descoperiri, creșteri, îndrăgostiri, dedicații, dezamăgiri sau bucurii... și sfârșit... Apoi iar de la început, cu un alt scenariu în față! Din nou primi pași spre trăiri noi, absolut noi, de fiecare dată!
3. Colaborarea cu Teatrul „Geneza Art” e ca și cum ai sări, în cădere liberă, din avion, (râde) provocare de fiecare dată. E ceea ce nu înțeleg până la capăt când sunt în proces de lucru și asta mă atrage la ei. Când spectacolul este gata, vin cu inima cât un purice, nu știu la ce să mă aștept. Sunt mereu surprinsă! Daniela Burlaca montează ca și cum ar picta un tablou „alla prima” cu peneluri mari! Nu știu cât îmi reușește să simt sau să văd cu ochii ei, de-aia când pe scenă costumul se dizolvă în personaj, știu că e bine.
4. Premiul. Abia îi descoperisem! Prima colaborare cu Geneza Art! Și, poftim, premiul pentru cele mai bune costume teatrale. Eu nu mă consider un pictor de teatru și nu știu dacă nu dă greș cu mine Daniela, până în prezent, apropo, dar a avut încredere în mine și știam că am făcut ceva bun în spectacolul „Madame Bovary”. Am lucrat mult și am trăit fiecare moment, personaj, dar era totul în interior. M-a uluit impactul asupra publicului și aprecierea, dar nu am avut așteptări la premii... Spectacolul este copleșitor, dar și diferit... În general. Teatrul „Geneza Art” este văzut diferit față de restul teatrelor. Așa că să fiu apreciată, în asemenea context, a fost surprinzător și plăcut! Este prima mențiune de așa gen.
5. Lupii lui Calancea – un proiect de suflet. Sunt hipnotizată de energia lor! Alex e o avalanșă de idei! Avem o legătură la nivel de intuiție, ca în haită. Nu pot da o definiție clară, dar vine de la Calancea. După discuția cu el, care poate varia între a schimba câteva vorbe și a asculta câteva piese, apare un contur în creier! Atunci mă strădui să pun repede pe hârtie... să nu-mi scape... să nu pierd... firul. Ca doar mai apoi să înțelegi cât de complicat e să realizezi – când îți vine valul din blănuri și tu transformi asta în chip de Lup cu personalitatea fiecăruia din trupă. E captivant!
6. Clipurile lui Roman Burlaca. Cu Roma trăiesc momente în care înțeleg că învăț. Da, el îmi oferă așa o oportunitate. Lumea în jur se schimbă în viteză, se schimbă cerințele, percepțiile. În fiecare zi apare ceva nou. La fel e și în profesie. Eu mă strădui să fiu mereu în mișcare. Dacă stai pe loc – în locul cela vei rămâne... Chiar dacă ești bine școlit și cu experiență mare, trebuie să înveți tot timpul. Îmi place acest termen de a „învăța” și nu de a ne „adapta” – asta însemnând pentru mine mai puțin, mai slab... Eu mă cred puternică!
7. Timpul petrecut la Moscova. Acum cred că mi-a fost util, fiindcă iarăși, am învățat! Atunci nu prea îmi dădeam seama, eram luată cu „kinoul”... Mosfilm! Regizori! Personalități, staruri! Asta se întâmpla tocmai în perioada când în Moldova abia de se făcea un film la 5-6 ani... perioadă foarte importantă pentru mine, ca profesionist. Cred că sunt o norocoasă că am așa soartă.
Nu știu cum să descriu un sentiment care l-am trăit atunci, dar în Rusia eu mă simțeam mai mult moldoveancă decât atunci când reveneam în țară... și invers... acasă mă simțeam uneori străină... Nu a fost tare ușor timpul petrecut la Moscova, dar greul a început aici, pornind totul de la zero...
8. Moldova Film. Eu nu am un răspuns la această întrebare... în minte îmi vine doar un cuvânt – cimitir...
9. Alți creatori vestimentari în arta teatrală din RM. Da. Stela Verebceanu.
10. Cea mai complicată lucrare. Toate sunt complicate în felul lor. Nu am o lucrare anume. Complicat poate însemna altceva de fiecare dată...
11. Nu accept. Refuz să lucrez în proiecte cu tentă politică.
12. Inspirația. Nu știu de unde vine. Când îmi place ideea, sunt inspirată din aer și nu caut decât metoda de a o realiza, pentru că știu exact ce și cum vreau. Altfel e când nu există această chimie, atunci apelez la surse de inspirație... asta se întâmplă destul de des și nu e un lucru rău, ba dimpotrivă. Este loc de joc, deoarece în formula creației eu nu sunt de una singură. Sunt mulți factori. Sunt deranjată când trebuie să fac compromisuri în defavoarea costumului, dar chiar și așa, continui acest proces. Îmi place starea când sunt în frământări, dezbateri, căutări. Devin mai atentă la natură, oameni, oraș, muzică...
13. Negru. Și toate nuanțele negrului!
14. Culoarea artei. Gri. Acesta e un răspuns foarte tehnic, dacă e bine așa să zic. La așa întrebare probabil te aștepți la un răspuns COLORAT, dar eu zic – griul – este culoarea care poate fi combinată cu toată paleta de culori.
15. Pictura este mereu cu mine! Mai ales că și partenerul meu de viață este Pictor! Eu văd în imagini, ca un tablou. Relația de forme, culori, compoziție – toate stau la bază. Nu-mi imaginez cum să devii un profesionist în acest domeniu dacă nu ai la bază desenul și pictura.
16. Actorii. Să aibă încredere. Le recomand să se uite mai puțin în oglindă și mai mult pe rol. Cele mai reușite costume sunt cele care nu se văd. Am mai spus asta. Chipul personajului este complex, un tot întreg – ținută, stare, joc, text, machiaj, coafură, costumul e parte componentă. Dacă vedem doar o defilare de costume și asta nu a fost scopul... atunci este eșec.
17. Rămâne pentru... Aș vrea să creez costume pentru istorie. Pentru ce rămâne și va avea valoare în viitor. Să-mi las amprenta ca artist. Și cred că mai am mult de muncit până ajung la acest capitol. Mă rog să-mi ajungă și timp.
19. Punct. Nu sunt idealistă. Și nu spun niciodată „niciodată”. Aș înceta să creez costume când voi înțelege că de asta nu mai are nevoie nimeni, nici măcar eu... Se mai întâmplă când ajung la câte o margine și zic: „Basta! Până aici!”. Dar îmi trece repede. Nu rezist mult fără filmări, e ca un drog...
20. Regretul meu este – lenea! Neîmplinirile care mă duc la regrete este Măria Sa Lenea! Și legat de regrete... am o dorință-scop, să revin la lecțiile de pian, în memoria tatălui meu.
21. Fericită. Ce înseamnă fericirea? Eu sunt fericită fiind – iubită, mamă, prietenă, am momente fericite când creez... Nu știu cum e să fii un om total fericit, asta sigur nu e despre mine. Anul 2022 îl încep cu un spectacol nou. La „Geneza Art”. În rest nu-mi fac planuri, ca să nu-l amuz pe Dumnezeu!