AERÂND...
Cum e să calci peste rănile tale, după care le întorci cu fața în jos
ca să poți păși și azi, și mâine, în scris...
la orice oră, stare, subiect... profund... frumos?!
Salut! Sunt jurnalistă... hmmm... copywriter... hmmm... writer... hm
un autor.
Un om.
Și mă cam doare viața în ultima vreme. Nu și pe eroii mei.
Nu și pe cei pe care-i conturez eroi.
Salut! Sunt Icar.
Mă vreau Noe.
Mă țin de construcții imaginare, planând cât mă ține scrisul
și cad. Bună seara! Cuvânt mi-e paradisul.
Dar azi sunt tristă...
las interviurile în josul paginii și bag o notă pentru un El.
(Ziceai că trandafirii înțeapă și nu îi dăruiai, dar dor mai mult atingerile în talpă
ale acelor de brad rămase de la ultimul Crăciun care te-a găsit nu singur ca azi.)
Apoi, cât voiam să urlu, am scris despre femei Afrodite.
Și-am ales cuvintele ca pe diamante, alungând strigătele dintre ele.
...
Mi-au dat această pagină să scriu un notsored
... dar notsored e mal în fiecare.