Foto: Vadim Putregai
Text: Corina-Maria Dreaglă
Deși era pasionată de muzică, studiase chitara și a fost supranumită: „Vocea liceului” în adolescență, totuși, a absolvit Facultatea de Biomedicină, și abia mai târziu a descoperit că domeniul fashion este ceea ce o captivează.
Stilizările sunt feblețea ei, iar aceasta e cam tot ce se cunoaște despre ea. Ne-am dorit să o descoperim mai mult pe blonda drăguță, cu ochii mari albaștri și cu un stil vestimentar impecabil.
Pentru mulți dintre noi, 2021 se asociază cu greutățile pandemiei, dar pentru stilista Alina Carauș, în acest an s-au întâmplat cele mai memorabile evenimente din viață!
Stilizările sunt feblețea ei, iar aceasta e cam tot ce se cunoaște despre ea. Ne-am dorit să o descoperim mai mult pe blonda drăguță, cu ochii mari albaștri și cu un stil vestimentar impecabil.
Pentru mulți dintre noi, 2021 se asociază cu greutățile pandemiei, dar pentru stilista Alina Carauș, în acest an s-au întâmplat cele mai memorabile evenimente din viață!
Am cunoscut bărbați care îmi declarau că sunt îndrăgostiți, dar Andrei nu spunea, se citea în ochii lui, se vedea prin fapte și răbdarea de care dădea dovadă. Un an jumătate m-a curtat, fără să ceară un sărut, maxim îl îmbrățișăm prietenește și îl vedeam cel mai fericit. Mi-a propus să fim împreună de două ori și am refuzat, dar odată mi-a zis: „Oricum o să fii cu mine, eu obțin tot ce doresc.” M-am amuzat pe seama acestei declarații, fiindcă nu o auzisem pentru prima dată de la un bărbat, dar iată că a avut dreptate. În primăvara anului 2018, am lăsat totul de la sine și ne-am dat o șansă. A fost una din cele mai bune decizii din viața mea.
Așa cum prefer să-mi sărbătoresc ziua de naștere în altă țară, la fel mi-am dorit cununia civilă și cea religioasă să fie departe. Și am ales Parisul! Nu doar acea zi a fost extraordinară pentru noi, dar întreg voiajul, pentru că am călătorit total 6000 km cu mașina, alături de părinții mei, sora și părinții soțului.
Ziua cununiei – 16.07.2021 – s-a memorat în mod special datorită cuvintelor spuse de preot: „Țineți minte, cuplurile pe care le cunun eu nu se despart niciodată și fac repede copii. Simt că la voi o să apăra degrabă.”. Atunci am zâmbit pe moment, dar iată că peste doar câteva zile, chiar de ziua mea, a fost conceput copilul, într-o casă lângă ocean.
A fost o sarcină planificată de Dumnezeu, credem noi. Fiind în relație cu Andrei, niciodată nu mi-a fost frică să rămân însărcinată, dar ne-am dorit un copil după ce ne căsătorim. Planificam în toamnă să ne pregătim de conceperea bebelușului, dar iată că el a decis să apăra mai devreme în viața noastră. Și suntem foarte bucuroși! Adevărata fericire vine atunci când nu te aștepți!
Îmi amintesc și acum seara de 10 august, am făcut testul de sarcină dintr-o glumă. Am mai făcut teste de sarcină la care aveam emoții, dar atunci nimic, pentru că eram sigură că e negativ. Știam că două linii înseamnă sarcină, dar atunci vedeam 4, întorceam testul pe toate părțile, citeam de 10 ori instrucțiunea, nu puteam să cred.
Am contactat doi medici ca să-mi confirme. Eram confuză, am ieșit afară, am sunat-o pe mama plângând, inițial s-a speriat, iar după ce i-am trimis poza cu testul, mi-a zis că totul e bine, să mă liniștesc. Cândva îmi imaginam că îi voi comunica într-un mod special soțului despre acest eveniment, dar el fiind în casă, n-am putut ascunde aceste emoții, i-am dat testul în mână, iar el m-a îmbrățișat și a început să plângă. Mi-a zis că îmi mulțumește și că e cel mai fericit bărbat. Repeta într-una: „Eu voi fi tată!”.
Viața mea nu s-a schimbat, eu da! Sunt mult mai responsabilă, atentă, familială, puternică și dulce cu soțul în special. Nou e însăși toată perioada de sarcină, zilnic simt mișcări diferite și zilnic trăiesc alte emoții. Nu mai e posibil să dorm pe burtă, să mănânc sushi, la moment să lucrez fizic, să fac efort, să port haine mulate, nu e posibil să nu am grijă de mine... dacă sunt eu bine, și copilul e bine. N-am un dor de ceva în mod special, mi-am permis multe în sarcină, dar dacă e să evidențiez ceva anume, ar fi dorul de haine.
Până la această etapă am adăugat 8 kilograme. Apropiații mai fac glume asupra mea că am bolfe, dar primesc atâtea complimente că deja le iubesc.
O să avem un băiat. Numele cred că e ales, avem un străbunic din partea soțului, un fost ministru al Apărării Naționale din România, care a purtat un nume românesc, frumos, ce ne este aproape de suflet, dar mă abțin să-l spun. După ce nasc și-l vedem, vom fi siguri dacă acest nume e pentru el sau nu.
Venirea pe lume a bebelușului se preconizează pentru mijlocul lui aprilie, dar vedem când el decide că e momentul potrivit. Pregătită de asta cred că nimeni nu este niciodată, dar moral și fizic mă strădui să urmez cele recomandate de specialiști.
Pandemia nu-mi provoacă griji, cel mai neplăcut aspect e că soțul nu va putea asista la naștere. Noi ne-am dorit aceasta.
Nu sunt superstițioasă. Da, câteva cumpărături am făcut, și multe cadouri am primit deja. Dar mai avem multe de achiziționat.
M-am convins încă o dată că voi aduce pe lume un copil cu cel mai potrivit bărbat. Noi ambii ducem sarcina, nu doar eu. Simt că mă pot baza pe el indiferent de situație, că o să aibă grijă de mine și copil. Schimbări doar spre bine, ne susținem, ne ajutăm și ne iubim. Înțelegem că suntem un întreg și împreună totul e mai ușor, știm să ne ascultăm, să cedăm și să avem încredere unul în altul.
Din backstage: Pentru ziua când a fost programată sesiunea foto, soțul era plecat la Kiev, dar și am preconizat o sesiune doar pentru mine ca o terapie. Bineînțeles, alta va urma la 8-9 luni, împreună.