ROZA VÂNTURILOR
Azi despre... „nu”
Ați trăit perioada regelui NU într-o relație? În orice tip de relație – cu iubitul, cu părintele, cu prietenul, cu copilul...
Etapa aceea în care se sedimentează multe supărări, frustrări, lucruri nespuse și ca reacție vine pe limbă un nu continuu.
Situațiile în care nici nu reușești să îți formulezi gândul și primești răspuns – „Nu!”, „Nu zi asta!”, „Azi nu”, „Niciodată”, „Nicidecum”, „Nuuuuu”.
Și înțelegi că nici măcar nu ai fost auzit, nu că ascultat, că nici măcar nu ai fost luat în seamă, dar te-a scos din prima după ușă și a încuiat toate lacătele posibile.
De regulă această respingere vine de la unul din implicații în relație, iar al doilea face ochii roată și inima purice și se gândește ce să facă ca să nu mai calce pe veșnicul nu.
Iar NU e tot acolo.
Și NU tot e cu ecou.
Ai îndrăzni cumva să pornești discuțiile și să afli de ce se întâmplă toate astea, dar de ai putea sări și peste bucățica de orgoliu propriu... de sentimente rănite, de proprii frustrări și lucruri nespuse.
Așa că îți oprești discuțiile în ușa ferecată sau în cafele singure.
Se întâmplă și mai și – confruntarea să deraieze și pornește un ping-pong de nu. Atunci în relație își ocupă tronurile doi regi NU și asupra împărăției se instaurează starea de haos și criză.
Ați trăit perioada regelui NU într-o relație? Voi cum ați depășit? Prin răbdare, prin diplomație, prin tristețe, prin plecare?
Eu stau în fața unui rege NU, de parcă suntem două manechine tăcute și nu mai știu cu ce să îl hrănesc ca să îl fac să zâmbească...
Foto: Unsplash.com, Pixabay.com