Foto: Victoria Wonka
Stilist: Loredana Anton
Make-up: Irina Urumoglo
Hair Style: Alina Movila
Locație: Art Labyrinth
Interviu&Coordonator proiect: Ana Bivol
Katy Rain e un artist care respiră prin note muzicale și care știe să trăiască la intensitate maximă orice vers, refren sau interpretare. Studiile ei în ale matematicii i-au prins bine… adună gânduri, vise și emoții în cifre mari, iar în ecuațiile ei mereu fericirea e la pătrat. Mă gândeam că poate e și poliglot, nu degeaba știe cele cinci limbaje al muzicii. Am redescoperit-o pe Katy Rain mai hot, mai deschisă, mai sensibilă, mai… mai mult decât se vede pe ecrane. De la fericire, la regrete, divorț, defecte și tot ce întruchipează natura unui om care își asumă existența.
De ce muzica?
I-am dat mâna pentru prima oară la șezătorile organizate în clasele primare, am îmbrățișat-o când am început a cânta la vioară, dar m-am îndrăgostit definitiv de ea când cântam în orchestra școlii de muzică. Au fost un fel de impulsuri copilărești care probabil arătau cu degetul spre vocație. Scriam pe ascuns, era ca și cum îmi ung sufletul încă de mică: muzica, poezia și pictura fiind pasiunile care îmi aduceau lumină în ochi și făceau să pierd noțiunea timpului. Sunt sensibilă și emotivă, la fel ca ea. Îmi poate trata rănile și da aripi.
Te schimbă muzica?
Ca orice fire umană sunt în continuă schimbare și asta se reflectă în mod evident în creație și activitate. Rezonez mai puțin cu Katy de acum nouă ani, este o normalitate. Schimbările din viața personală, trăirile lăuntrice intense, dar probabil şi schimbarea echipei m-a făcut să ajung unde sunt acum. Nu e nici mai rău, nici mai bine. E altfel, e așa cum trebuie, e ceea ce sunt și simt. Ultimele piese Katy Rain, precum și proiectul despre care puțini știu deocamdată - KT Project sunt cele mai apropiate de adevărata mea esență. Ultimii 2 ani am compus mai mult ca niciodată și mi-am dat o mai mare libertate creativă.
O lecţie de viaţă ?
- Trebuie sa îmi fiu cel mai bun prieten.
- Nu există bine sau rău, ci există bine și rău. Dacă vrei să fii fericit, trebuie să înveți a vedea mai mult binele, chiar și atunci când ambele sunt teoretic în egală măsură.
- Iubirea este un fel de antonim al nefericirii, apatiei și fricii.
- Când ești maxim de jos îți rămâne doar o singură direcție de mișcare: în sus. Și de la punctul zero, îți poți lua elan.
Cel mai mare regret ?
Nu aș fi plecat să cânt la un eveniment când simțeam că trebuie să merg la bunica. Nu aș fi amânat vizita la ea pentru a doua zi. Pentru că a doua zi efectiv, nu a mai fost. În următoarele ore după acesta, am aflat că a plecat din viață. Iar ea mi-a fost cel mai bun prieten și sunt sigură că avea nevoie de mine anume atunci, mă aștepta. Probabil acesta este cel mai mare regret. Ar fi trebuit să îmi ascult inima, nu rațiunea.
Există viaţă după divorţ?!
Există viață și după moarte. După moartea oamenilor scumpi. Cum să nu fie după o semnătură pe o hârtie?
Când sufletul îți spune "stop" după nenumărate încercări failibile de a soluționa ceva, după autodistrugere și simțul de pierdere a identității, este foarte ușor să începi de la Mai greu e să lupți cu demonii formați în urma traumelor psihologice și dezamăgirilor, dar omul se adaptează la multe, altfel nu ar supraviețui. E chiar promițător să o iei de la zero: ai cel puțin tot atâtea oportunități, plus un bagaj de lecții luate.
Cum te-a schimbat divorțul?
„Divorț” - probabil nu îi atribui aceeași valoare pe care ar atribui-o alții, se pune un accent mai mare decât se merită.
E o despărțire ca toate despărțirile în care credeai în marea iubire și puterea noțiunii de "familie", dar te-ai înșelat. Asta poate fi și fără a îmbrăca rochia de mireasă, dacă există sentimente adevărate, dar și așteptări. Semnăturile puse în fața ofițerului stării civile nu reprezintă o garanție a integrității reale a familiei și nu ar trebui să aibă o pondere mai mare decât promisiunile ochi în ochi, dar spre regret, puterea cuvântului dat își pierde din valoare, la fel că și termenii de iubire, adevăr, fidelitate, prietenie. Eu m-aș căsători și aș divorța de sute de ori, doar ca să arăt că nu asta e important. Importante sunt valorile morale și copiii, iar copiii nu trebuie să trăiască într-un mediu fără de iubire. Cea mai puternică lecție pentru ei este exemplul. După despărțirea de tatăl copilului, am simțit că am devenit mai puternică, că mi-am luat viața mai strâns în propriile mâini, dar și ochelarii roz pe care îi purtam s-au cam prăfuit.
Ai inima liberă?
Inima mea aproape niciodată nu a fost liberă. Și dacă iubesc - iubesc. Mă atașez ușor și greu mă „dezlipesc”. Nu am avut niciodată doar aventuri, nu le văd sensul. Viața mea și așa e o întreagă aventură, vreau liniște, căldură și pace.
Cum îl vezi pe „el” din viitor?
Dacă tot nu vorbim despre o eventuală formare a unei familii, pentru că în viziunea mea o am deja – copilul și eu, pot răspunde cum aș vrea să fie bărbatul de lângă mine: sincer, înțelept, un bun prieten atât pentru mine, cât și pentru Victoraș, alături și la greu, fidel. În niciun caz să nu aibă valorile materiale mai presus decât cele morale. Greu găsești din „ăștia”.
3 calităţi şi 3 defecte care te caracterizează.
La întrebarea aceasta am rugat un prieten să răspundă în locul meu. Recunosc că am fost un pic uimită de răspuns, dar cu tot tupeul voi face totuși un copy-paste:
Calități: Perseverentă Rebelă Sufletistă |
Defecte: Iubești Visezi Speri... |
Am rămas uimită de cele 3 "defecte" enumerate mai sus. Mi-a răspuns reproșului meu astfel: „din păcate în ziua de azi acestea pot fi considerate defecte". Am tăcut, iar în capul meu s-au delurat fulger evenimente și emoții din viața mea, care nu m-au lăsat să îl mai contrazic și mi-am amintit de propria piesă KT Proiect „Inima de metal”.
La ce visezi?
La o lume mai bună, în care nu există ură și falsitate, ci doar iubire și adevăr.
Ai limite?
Da. Cu toții avem, indubitabil. Cele mai puține le avem în copilărie, dar cu timpul ele sunt impuse și autoimpuse. Eu doar mă strădui să fac pași, pentru că știu că stând pe loc, orizontul e unul, iar după ce am făcut cel puțin un pas, acesta își lărgește raza atunci când o calculezi de la punctul inițial.
