Foto de Sofia Golovinskaia
Am avut o poftă nestăvilită de televiziune și, inocentă fiind, am gustat cu avânt și lăcomie din ea. A avut gustul unui mix de vitamine pe care l-am absorbit instantaneu și care a fost livrat carnal în toată ființa mea. M-am otrăvit de câteva ori, ce-i drept, sufletește, când am dat de niște „compoziții” toxice, neașteptate. Dar imprevizibilul este pretutindeni, chiar și în cea mai apetisantă salată din cel mai luxos restaurant. Și, da! Până la urmă, am înțeles că pofta trece, rămâne doar gustul, iar gustul care mi-a rămas este potrivit de sărat și piperat. Mi-a plăcut și l-aș mai încerca o dată, doar că servit în altă farfurie și de alt chelner.
Jurnalistă, psiholog sau... PR-istă. Da, azi fac PR datorită jurnalismului de ieri. În viață, se întâmplă ca oamenii, pașii și circumstanțele să ne picteze personalitatea. E adevărat, datorită lor, sunt azi specialist în relații publice într-o instituție publică în subordinea Guvernului. O schimbare pe care am dorit-o, dar nu am așteptat-o. Totul s-a întâmplat atât de vital...
Am învățat să adun din trecut și să investesc în viitor. Sper ca viitorul meu să nu fie prea departe de trecut și să revin pe ecran cu o altă poftă. Până atunci, voi clădi PR-ul în mine.
